Un strat de gheață cu o grosime de peste 1,5 km s-a topit în Groenlanda în urmă cu 416.000 de ani, în timpul unei perioade de încălzire naturală moderată a climei, ceea ce indică faptul că aceasta este mai vulnerabilă decât se așteaptă la schimbările climatice actuale, potrivit unui studiu.
Topirea acestei calote de gheață a dus la o creștere semnificativă a nivelului apei, care amenință acum regiunile de coastă.
Această descoperire științifică infirmă credința încetățenită conform căreia cea mai mare insulă din lume era o fortăreață de gheață care a rezistat timp de 2,5 milioane de ani.
„Dacă vrem să înțelegem viitorul, trebuie să înțelegem trecutul”, a declarat pentru AFP Paul Bierman, profesor la Universitatea din Vermont (nord-estul Statelor Unite), care a co-dirijat studiul publicat în revista Science.
Studiul se bazează pe examinarea unei carote de gheață extrasă la 1.390 de metri de la suprafață în nordul Groenlandei de către o echipă de cercetători de la Camp Century, o bază militară americană secretă în anii 1960.
Acest eșantion, lung de peste 3 metri și conținând pământ și pietre, fusese uitat într-un congelator și a fost redescoperit în 2017.
Cercetătorii au fost surprinși să descopere că, pe lângă sedimente, conținea resturi de frunze și mușchi, o dovadă irefutabilă că solul a fost cândva liber de gheață.