De câțiva ani încoace, subiectul limbii de stat din Constituție este unul aprins în rândul politicienilor. Decizia majorității parlamentare PAS de a adopta proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” prin „limba română” a provocat nemulțumirea opoziției, care a protestat. Invitatul emisiunii „Post factum”, istoricul Corneliu Popovici este de părere că acest subiect trebuie lăsat deoparte, iar guvernanții ar trebui să se preocupe de problemele stringente ale țării.
„Eu cred că în esență noi problema am rezolvat-o cu 30 de ani în urmă, atunci când limba noastră maternă, a locuitorilor din Republica Moldova a fost oficializată ca limbă de stat. Cât privește sărbătoarea, ea de mai multe ori și-a schimbat denumirea, în dependență de guvernarea de la Chișinău”.
Corneliu Popovici susține că denumirea limbii de stat va rămâne în continuare un instrument de obținere a dividendelor pentru clasa politică din țara noastră.
„Cu părere de rău, problema denumirii limbii a devenit un instrument de speculații politice pe parcursul a 30 de ani. Diferiți politicieni au transformat acest subiect într-un instrument de obținere a dividendelor politice. În loc să se ocupe de implementarea unor politici de dezvoltare a țării, de consolidare, de creare a locurilor de muncă, de menținere a populației în Republica Moldova, ei apelează la acest subiect, care este unul foarte sensibil”, a remarcat Corneliu Popovici.
Potrivit legislației în vigoare, o nouă modificare a statutului limbii oficiale a țării poate avea loc doar prin referendum sau cu votul a 67 de deputați.